Ar trebui sa incep cu lucrurile frumoase care au aparut
in viata mea, cred....
Dar altceva ma apasa acum-de ce nu ma invat o data minte ca oamenii nu sunt toti la fel?ca daca eu vad un aspect intr-o anumita lumina,cei de langa mine il vad intr-o alta umbra?ca daca eu zic un lucru,el va ajunge la destinatar cu o cu totul alta valenta?
Nu am avut niciodata ganduri ascunse ,tocmai pentru ca am considerat ca
voi obtine mai multe rezultate daca dau de la inceput cartile pe fata,ca stiu la ce sa ma astept,ca cel cu care interactionez ma cunoste pe mine si nu un ambalaj frumos colorat.
Imi pare rau ca am produs suferinta fara sa vreau,imi pare rau ca am stricat o liniste greu asternuta,imi pare rau ca am incercat sa fiu sociabila,sa ma deschid,sa invat,sa cunosc!
Incerc macar pe viitor sa fiu mai atenta cu ce spun si ce fac,sa-mi analizez bine ideile si sa ma pun in locul celor care ma asculta,sa ma multiplic pentru a intelege mai bine efectele gandirii mele putin anapoda de restul lumii...
Stiu ca mai am multe de invatat la capitolul relatii interumane,ca sunt un novice in arta dialogului si ca am multe erori in comportamentul meu zilnic...
TOTUSI,sustin in continuare ca o adevarata relatie se va baza intotdeauna pe incredere,pe dorinta de a-i fi bine celuilalt,pe puterea de a trece peste micile neplaceri si peste iluziile noastre imature.
In continuare,cred cu toata fiinta mea ca EXISTA prietenie sincera intre un barbat si o femeie,care poate rezista in timp,indiferent de conditiile nefavorabile!
Sper sa invat sa ma mulez pe felul de a vedea lumea al celor care ma inconjoara si sa nu mai ranesc involuntar...
