Le bonheur,happiness,la felicità,щастие,ευτυχία,boldogság,mutluluk...

Am incercat de multe ori sa raspund la intrebarea"Ce naiba este fericirea asta?".Mi-a dat eroare.Undeva,o variabila imi scapa.Da,stiu ca fericirea este relativa,ca o stare poate fi fericirea unuia,si iadul altuia,dar creierul meu chinuit nu ma lasa si ma tot asalteaza cu "How to fix the error?".

Poate pentru unii,fericirea inseamna multe depozite in banci elvetiene,vile in Zell am see,masini  ultimul x,a sau s,shopping la cele mai scumpe case de moda.

Pentru alta categorie de oameni,fericirea inseamna a avea o bucata de paine,un pahar cu apa ,o patura si cel mult un acoperis deasupra capului.

Eu,prefer sa consider ca ma aflu undeva intre aceste categorii.Pentru mine,Fericirea inseamna sa stiu ca nu traiesc degeaba pe lumea asta,ca ramane ceva dupa mine,sa stiu ca cineva isi face griji pentru mine.

Fericirea inseamna sa vad cat mai multe locuri ale lumii in care traim, sa ma pierd intr-o carte buna,sa am un partener abil de conversatie,sa ma afund in singuratate din cand in cand,sa evadez din realitate si sa ma retrag in mine,sa ma mai uit din cand in cand in "oglinda", sa sa sa...

Fericirea imi inunda sufletul cand stiu ca cineva se gandeste la respiratia mea,la mersul meu,la privirea mea,ca cineva imi ghiceste gandurile ,ca acel cineva imi cunoaste supararile chiar daca eu nu le dezalui,ca cineva imi citeste in ochi cuvintele...

Fericirea presupune sa nu stii sensul sintagmei"ma plictisesc de moarte",fericirea inseamna sa-ti para rau ca viata se scurge rapid,fericirea inseamna sa stii sa apreciezi micile evenimente din jurul tau,contextele in care esti pus,persoanele cu care interactionezi...

Fericirea presupune sa fii multumit cu tine insuti,sa iti apreciezi defectele,sa iti cunosti punctele slabe,sa discerni realitatea de idealitate.

Din punctul meu de vedere,Fericirea e o stare greu de atins,dar este tocmai ceea ce ne diferentiaza de celelalte fiinte,pentru ca fericirea noastra ,cea reala,tine de spirit,si nu de nevoile fizice,ne intregeste ca entitate si ne da de gol adevaratul nostru"eu"...

CUM AR FI DACA...

                       CUM AR FI DACA....

          Aici sunt cateva intrebari care imi chinuie mie fiinta in momente de "respiro".
          Nu!Nu sunt simple fraze,golite de continut,sunt intrebari pe care fiecare om si le adreseaza siesi la un moment dat,cand se detaseaza de la a-si mai verifica mail-uri,
a mai spala vase,a se mai uita la tembelizor,a se mai certa cu persoane dragi sau mai putin dragi etc...

              CUM AR FI DACA...
  
   ...Omenirea si-ar folosi presupusa inteligenta pentru a proteja natura si tot ce e in ea,inclusiv specia umana?
   ...am gandi mai bine inainte de a actiona?
   ...am sti de la inceput tot parcursul vietii proprii?
   ...ar exista numai conducatori,nu si condusi?
   ...fiecare bogat ar ajuta un sarac,DOAR unul?  
   ...nu ar exista razboaie,revolte,proteste si alte d'astea?
   ...nu am sti sa mintim,sa furam,sa fim invidiosi,gelosi,lacomi etc?
   ...ne-am aprecia,iubi si respecta mai mult parintii ,inainte ca acestia sa ne paraseasca?
   ...ne-am constientiza echilibrul dintre defecte si calitati?
   ...ne-am gandi si la spiritul nostru,macar in egala masura cat ne gandim la trup?
   ...nu am mai pune atata accent pe exterior,pe fatada,partea materiala a vietii?
   ...ne-am intoarce putin sa privim in noi insine,sa incercam sa ne autocontrolam,autocorectam?
   ...ne-am pune in locul celor cu care interactionam in viata cotidiana si am simti,trai ce simt,traiesc ei?
  

prima data e mai greu...

A fost odata ca-n povesti

o prea ganditoare fata

si era una la parinti 

 si curioasa-n toate cele

cum e copilu  fara dinti

si omu fara stare...